}ngerii ca expresie a puterii \i a majest[@ii dumnezeie\ti.
Nu e vorba de focul iadului, ci de ]nfl[c[rarea cosmic[, grandioas[, ce constituie cadrul marilor revela@ii divine (vezi \i I\ 3, 2; Is 66, 15) \i care va ]nso@i A Doua Venire a Domnului.
= Asupra p[g_nilor.
= }n primul r_nd asupra Iudeilor, dar \i asupra celor ce li se puneΓÇÖn fa@[ Evanghelia, dar o refuz[.
ΓÇ₧Ve\nica pieireΓÇ¥ nu ]nseamn[ aneantizare, absorb@ie ]n nefiiin@[, ci neΓÇÖncetat[ pr[bu\ire de la fa@a (pr├│sopon ]nsemn_nd \i persoana) lui Iisus Hristos.
Literal: s[ nu v[ cl[tina@i cu mintea. }n limbajul lui Pavel (\i ]n context) ΓÇ₧minteaΓÇ¥ ]nseamn[ puterea omului de a-\i folosi propria-i judecat[, de a-\i men@ine echilibrul interior (de a nu\i vicia g_ndirea ]n func@ie de anumite zvonuri pr[p[stioase).
Adic[ de vreo persoan[ care pretinde c[ vorbe\te sub inspira@ia Duhului Sf_nt.
E limpede c[ printre Tesaloniceni erau puse ]n circula@ie false epistole ale lui Pavel, prin care agitatorii apocaliptici c[utau s[ se foloseasc[ de autoritatea numelui s[u. E unul din motivele pentru care Apostolul ]\i pune scrisul \i semn[tura proprie la sf_r\itul unor scrisori, ca semn de autenticitate (vezi 3, 17).
Aceste trei apelative se refer[ la una \i aceea\i persoan[. Dup[ Sf_ntul Ioan Hrisostom, aceast[ persoan[ nu va fi Satana, ci un om care se va folosi din plin de puterile ]n\el[toare ale Satanei.
O tain[ \tiut[ de Tesaloniceni, care o p[strau cu sfin@enie, dar care nou[ \i comentatorilor biblici (inclusiv Fericitului Augustin) ne r[m_ne necunoscut[.
|i nu ]nainte.
ΓÇ₧Iubirea adev[ruluiΓÇ¥ poate ]nsemna fie iubirea de adev[r (genitivul obiectiv), fie iubirea care izvor[\te din adev[r (genitivul subiectiv). Oricum, textul e superb.
Despre tradi@ia oral[ \i scris[ a Bisericii vezi nota de la 1 Co 11, 2.
Precum ]n 1 Ptr 3, 4, ΓÇ₧inimaΓÇ¥ poate s[ semnifice omul l[untric (]n totalitatea g_ndurilor \i sim@[mintelor lui).
Dimensiunea vizat[ de Pavel nu e cea geografic[, spa@ial[, de ΓÇ₧propagareΓÇ¥ a Evangheliei, ci istoric[, temporal[, a unui drum ce trebuie parcurs cu repeziciune ]ntrΓÇÖo singur[ direc@ie, aceea a eshatonului, la cap[tul c[ruia alergarea devine propria ei cunun[ ΓÇ₧sl[vit[ΓÇ¥.
Credincios: cel ce-\i @ine cuv_ntul dat.
Autoritatea; dreptul de a pretinde ]ntre@inerea ]n schimbul muncii de evanghelizare.
Regula de aur a regimului muncii ]n cre\tinism. Porunca nu vizeaz[ neputin@a, incapacitatea, ci refuzul de a munci.
Literal: nimic lucr_nd, ciΓÇÖn toate amestec_ndu-se. Formularea de fa@[ ]ncearc[ s[ redea jocul ironic de cuvinte al originalului.
Nu ]n sensul de a-l ]nfiera, de a-i pune un stigmat pe frunte, ci de a-l @ine minte (a-l nota undeva, ]ntrΓÇÖo eviden@[, dar ]n a\a fel ]nc_t el s[ fie con\tient de aceasta).
